Contractul de muncă (der Arbeitsvertrag) reglementează drepturile şi obligaţiile angajatului şi ale angajatorului.

În Germania, contractul de muncă nu se încheie obligatoriu în forma scrisă. Un acord verbal între cele doua părţi este suficient, angajatorul este însă obligat, ca într-o perioada de 30 de zile de la începerea relaţiei de muncă să dea angajatului şi contractul de muncă în forma lui scrisă. Se recomandă totuşi semnarea în scris a contractului încă de la început pentru a evita alte neînţelegeri.

În contractul de muncă sunt specificate anumite perioade:

Perioada de timp pe care este încheiat contractul: determinat (befristet) sau nedeterminat (unbefristet). Cel mai des se încheie în Germania contracte pe perioada determinată. Angajatorul are voie să prelungească contractul determinat de 3 ori pe o perioada de maxim 2 ani. Dacă se mai prelungeşte contractul după aceasta perioadă, atunci este, conform legii, obligatoriu nedeterminat.

Perioada de probă (die Probezeit) este conform legii de maxim 6 luni. În această perioadă cele două părţi se cunosc şi îşi dau seama dacă pot avea o relaţie de muncă productivă.

Închiderea contractului de muncă, demisia sau concedierea sunt definite în Germania prin acelaşi termen: die Kündigung. Atât angajatorul, cât şi angajatul pot în perioada de probă să întrerupă contractul de muncă în orice moment fără a motiva decizia, cu o perioadă de preaviz de două săptămâni. După perioada de probă, perioada de preaviz (die Kündigungsfrist) creşte în funcţie de vechimea la locul de muncă respectiv conform contractului de muncă.

Într-o ediţie viitoare a revistei vom aborda partea a doua a subiectului – Contractul de muncă în Germania!